Conștientizarea corporală: Muzicienii pot dezvolta obiceiuri fizice nesănătoase care afectează nu doar confortul, dar și calitatea sunetului. Tehnica Alexander îi învață să devină mai conștienți de cum se aplică pe ei înșiși în cântat, să înțeleagă relația dintre corp și minte și felul în care acestea influențează interpretarea. Prin această conștientizare, ghidați de un profesor bun, muzicienii pot începe să facă schimbări deliberate pentru a putea cânta relaxat, cu mai puțin efort și mai multă libertate de expresie.
Coordonare și echilibru: Un echilibru bun și o coordonare minte-corp fină sunt esențiale pentru a permite libertatea mișcărilor, care vine din evitarea tensiunilor inutile și prezența tonusului muscular adecvat în sistem. Tehnica Alexander îi învață pe muzicieni să-și alinieze coloana vertebrală și capul într-un mod care să susțină respirația și să favorizeze lejeritatea mișcărilor prin eliminarea presiunii din sistemul musculo-scheletal. Aceasta poate fi deosebit de utilă pentru instrumentiști care uneori trebuie să stea în picioare sau așezați pentru perioade lungi sau să mențină posturi specifice, cum ar fi violoniștii sau flautiștii.
Prevenirea accidentărilor: Mulți muzicieni suferă de afecțiuni cum ar fi tendinita, sindromul de tunel carpian sau durere cronică datorată mișcărilor repetitive și a stresului. Tehnica Alexander poate ajuta la prevenirea și ameliorarea acestor tipuri de afecțiuni prin încurajarea mișcării naturale și a utilizării optime a corpului. Prin aplicarea principiilor tehnicii, muzicienii învață să studieze mai eficient, având în același timp și grijă de ei, iar pe scenă să interpreteze cu forță și spontaneitate.
Respirație și suport vocal: Cântăreții vocali și suflătorii au deseori probleme cu respirația. Deși există variații subiective, legate de fiecare persoană și instrument, tiparul general este de a încerca să “producă” respirația cu tensiune excesivă în loc de a lăsa respirația să se miște liber în interiorul și exteriorul corpului. Învățarea tehnicii implică câteva nivele de înțelegere, care odată asimilate, le permite să-și elibereze respirația și să susțină sunetul fără tensiune. Acest lucru duce la o proiecție mai bună a vocii sau a sunetului instrumentului și previne oboseala vocală.
Decizii conștiente și prezență scenică: Omul poate să aleagă cu adevărat atunci când învață să se oprească, adică să pună stop între stimul și reacție. Este singurul mod de a transforma reacțiile automate în răspunsuri conștiente. Acest spațiu între stimul și răspuns este singurul loc unde o alegere este posibilă, este poate singura libertate umană. Există o parte a minții, o funcție superioară a creierului uman, unde se iau deciziile. A începe să devenim conștienți de asta este o mare responsabilitate, deoarece nu mai putem da vina pe alții sau pe circumstanțe pentru problemele noastre. La acest nivel de conștientizare, viața devine proces – alegere, decizie, acțiune – în fiecare moment. O anumită stare apare, în care ne percepem ca fiind aici, acum și care aduce o nouă calitate în viața noastră. O recunoaștem de asemenea și în alții: se numește prezență. În interpretarea muzicală, ea face ca totul să fie viu. Muzicianul devine un intermediar între lumea invizibilă a intenției creatoare, expresia emoției și public. Prezența cheamă prezența și atunci ceva special se poate întâmpla în sala de concert.